Adevărul din spatele planului lui Juncker privind o UE cu grade diferite. Care sunt, de fapt, statele vizate

Prin crearea a patru-cinci „modalități” concrete „spre unitate” sau a unor „direcții alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state”, Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opțiuni de luat în considerare la summitul de la Roma, programat pe 25 martie, afirmă, sub protecția anonimatului, oficiali europeni citați de site-ul agenției Reuters.

Juncker ar vrea să primească răspunsuri până la toamnă, când se va ști cu certitudine care sunt direcțiile politice în Olanda, Franța și Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri.

„O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru”, a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. „Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritați de țări estice … Este o tendință spre separare”, a adăugat el.

Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalitățile diferite propuse de Germania și Franța, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancționare a țărilor post-comuniste.

Ungaria și Polonia, în special, au stârnit nemulțumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice și prin opoziția față de redistribuirea refugiaților. Recent, președintele Franței, Francois Hollande, a acuzat țările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat.

România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Oficiali germani susțin că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu are în vedere un sistem în care anumite țări să aprofundeze cooperarea, ci grupuri diferite în domenii diferite. Spre exemplu, cooperarea în domeniul apărării este o prioritate pentru Berlin.

„Unii consideră că (ideea lui Juncker -n.red.) constituie un risc la adresa unității. Alții cred că riscul este dacă nu se aplică această idee, dacă eșuăm în aprofundarea integrării”, a explicat un oficial din cadrul Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, săptămâna trecută, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcție de intențiile și capacitățile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret. „Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de țări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alții, creând o construcție mai structurată, deschisă tuturor!?”, a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenți la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles. „A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toți aceleași lucruri împreună”, a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinței pe tema „Europa: o viziune a viitorului”. „Voi face propuneri în acest sens zilele următoare”, a adăugat Juncker, în contextul în care Comisia Europeană trebuie să publice o „Carte albă” înaintea summitului programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE. Summitul ar urma să se desfășoare fără Marea Britanie, care a decis să părăsească Uniunea Europeană.

„Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, pe baza «Cărții albe» pe care Comisia Europeană probabil o va prezenta săptămâna viitoare, să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esențiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esențial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul” – apărare, politici economice și altele, a explicat joi președintele Comisiei Europene.

Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor „orbite” diferite pentru țările membre UE, în funcție de gradul acestora de integrare. „Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziționa cei cărora nu le place să împărtășească toate ambițiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia și alte țări”, a subliniat Juncker.